Memoria Pământului Românesc .... continuă.

Cristina Chirvasie - Colecția REVOLUȚIA MODELELOR (Editura Fundației Culturale Memoria)

"Acești Oameni pe care îi veți întâlni în colecția REVOLUȚIA MODELELOR
sunt oblojitori de răni. Căci asta sunt modelele, oameni 'rotunzi' care prin viața și profesia lor pansează rănile neștiinței și nemaiiubirii. Proiectul REVOLUȚIA MODELELOR ne pune partitura în față și ne obligă să devenim profesioniști ai sufletului." Cristina Chirvasie

https://www.revistamemoria.ro/antidot-la-zadar-colectia-revolutia-modelelor-vol-1/

http://revolutiamodelelor.ro/

Cristina Chirvasie este regizor de teatru şi scriitor. Este fondatorul companiei de teatru "Courttheatre" (Teatrul de Curte) din Bucureşti. Din 1996 colaborează cu Societatea Română de Radiodifuziune, iar începand cu anul 2003 realizează filme documentare şi emisiuni de televiziune, colaborând cu posturile naţionale de televiziune PAX, SENSO TV şi TVR. Este membru al Asociaţiei Ziariştilor din România din anul 1994, membru al Asociaţiei Ziariştilor şi Editorilor Creştini din România şi membru al Uniuneii Teatrale din România-UNITER.

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

 

 

Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu la 100 de ani de la nașterea lui Toma Arnăuțoiu

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu în august 2021 la Festivalul de Film și Istorii Râșnov.

"Ioana, fiica Mariei Plop şi a căpitanului Toma Arnăuţoiu, născută în munţi în 1956. La scurt timp după condamnarea mamei sale, a fost luată şi dusă într-un orfelinat din Câmpulung Muscel. A fost înfiată, purtând apoi numele de Raluca Voicu.

După 1990, după un îndelungat demers judiciar a reuşit să obţină dreptul a purta numele tatălui. A devenit una dintre cercetătoarele asidue ale arhivei partizanilor din Muscel.

 

Pe mine m-au luat autoritățile împreună cu părinții mei, mi-au făcut un act de naștere; m-au declarat pe numele mamei – lucru care a fost absolut salvator pentru că nu văd cine s-ar fi apropiat de un copil pe care îl chema Arnăuțoiu. Am stat într-un leagăn de copii timp de doi ani, având mare noroc și aici, și la 4 ani am fost înfiată de familia Voicu – de-asta am atâtea nume – și am venit la București." (https://www.memorialsighet.ro)

https://www.revistamemoria.ro/centenar-toma-arnautoiu/

https://www.revistamemoria.ro/memoria-renascuta/

https://www.revistamemoria.ro/un-om-care-a-trecut-prin-iad-ion-mihalache/

 

 

Fenomenul Nucșoara - Haiducii Muscelului

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. Berevoianu Constantin.

,„Haiducii Muscelului”, mişcarea de rezistenţă a colonelului Gheorghe Arsenescu.

Interviul a fost realizat la festivalul Făgăraș Fest 2021.

Complex memorial la Nucşoara pentru Elisabeta Rizea

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Bogdan Vârvoreanu, strănepotul Elisabetei Rizea și arhitectul Matei Damian.

Asociația urmărește promovarea memoriei Elisabetei Rizea și transformarea casei din Nucșoara în ”Casa Elisabeta Rizea”, un spațiu memorial cu circuit public.

facebook - casaelisabetarizea

www.casaelisabetarizea.ro

Interviul a fost realizat în cadrul festivalului Făgăraș Fest 2021.

2021 - 70 de ani de la prima emisiune în limba română la RADIO EUROPA LIBERĂ - voci de arhivă.

Interviu cu Liviu Tofan realizat de Mădălina Corina Diaconu. 

În 1973 Liviu Tofan  a emigrat în Germania. A fost inițial redactor de știrila postul Radio Europa Liberă, apoi a deținut din 1980 șefia redacției de știri, buletinele de știri fiind emisiunea cea mai urmărită a postului. Ulterior a ajuns director adjunct al secției române.

După Revoluția din 1989, începând din 1991, a condus biroul din România al postului. În 1994, Radio Europa Liberă/Radio Liberty a decis mutarea sediului de la München la Praga, iar Tofan s-a decis să trăiască în România. Din 2008 este director al Institutului Român de Istorie Recentă (IRIR).

Liviu Tofan este autorul volumului „Ne-au ținut în viață / Radio Europa Liberă”, volum apărut în octombrie 2021 cu ocazia aniversării a 70 de ani de la oficializarea secției de limba română la Radio Europa Liberă.

Este actual Nicolae Iorga?

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. dr. Valeriu Râpeanu la 150 de ani de la nașterea marelui istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, profesor universitar și academician român. Nicolae Iorga este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.

HARTA REVOLUȚIEI - Proiect remind mapping ’89

Proiect remind mapping ’89 - un proiect dedicat tinerilor, cu scopul de a conștientiza valoarea libertății și prețul (in)uman plătit pentru ea la Timișoara în Revoluția din 1989. 

HARTA REVOLUȚIEI disponibilă pe https://www.gistm.ro/revolutie/ o aplicație interactivă cu date, fotografii si interviuri, care să documenteze momentul istoric Decembrie 1989 Proiectul reMIND MAPPING 89 dezvoltă de mai bine de 2 ani o arhivă de memorie vie a momentului istoric Revoluția Română din Decembrie 1989. Această arhivă se prezintă azi sub forma unei hărți cu acces liber pe https://www.gistm.ro/revolutie/. Ea conține date despre arestările de la Revoluție în Timișoara, fotografii, interviuri scrise și interviuri video cu peste 50 de participanți direcți la Revoluție în Timișoara, București și alte câteva orașe din țară.

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu la Festivalul de Film și Istorii Râșnov, 2021.

La Timișoara a fost deschisă în luna decembrie 2021 expoziția reMIND MAPPING - memoria omului și memoria lumii, la Asociatia Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 din Timisoara. 

facebook.com/reMIND-MAPPING-89

Romanul grafic istoric, un manual auxiliar

Deși cuvântul „roman” ne duce cu gândul la lucrări ce conțin zeci, sute de pagini, termenul „roman grafic” este aplicat azi, pe scară largă, incluzând lucrări de ficțiune, non-ficțiune și antologizate … în benzi desenate.

 “Adaptarea romanelor istorice sub formă de benzi desenate a devenit în ultimii ani foarte populară pe piața internațională. Prin forța sa narativă și grafică, prin preocuparea sa pentru adevărul istoric, romanul grafic cu subiect istoric se pretează foarte bine unui studiu începând cu clasa a V-a până la liceu și facultate. Permite astfel abordarea noțiunii de ‘memorie’ în toate, sau aproape toate, aspectele sale: defectele și recompozițiile memoriei, amintirile individuale, colective, naționale etc. Noțiunea de memorie este în centrul transmiterii istoriei”, declară Mihai I. Grăjdeanu, autorul de benzi desenate care lansează în aceasta lună primul volum din seria: “Momente din istorie – Istoria comunismului în România. Începuturile” (editura Fundației Culturale “Memoria”), un romane grafic istoric interactiv, gândit pentru orele de istorie din școli, licee și facultăți.

 

interviuri realizate de Mădălina Corina Diaconu.

 

comenzi

https://www.revistamemoria.ro/mihai-i-grajdeanu-momente-din-istorie-istoria-comunismului-in-romania-inceputurile/

ARHIVĂ - Aurel Decei despre regele Decebal.

AUREL DECEI s-a născut la 15 aprilie 1905, Gura Râului, Sibiu și a fost un istoric, orientalist și diplomat român, care a militat împotriva abolirii monarhiei și a instaurării regimului comunist în România. Specializat în istoria Orientului Apropiat, Decei a fost numit în anul 1944 atașat de presă la Ambasada României de la Ankara. Rechemat în țară, el a ales să rămână în Turcia, unde, datorită pregătirii sale excepționale, a fost angajat la Arhivele Naționale ale statului turc. Aurel Decei s-a implicat activ și în activitățile politice și culturale ale exilului românesc, făcând parte dintre membrii de frunte ai Comitetului Național Român în Exil. Era în relații cu mai multe servicii secrete occidentale, iar Securitatea a încercat în zadar să-l ademenească în România. În timpul unei vizite în Germania Occidentală în 1956, savantul a fost răpit de securiști și adus în țară. După ani de interogări, este condamnat, în 1960, la moarte, pedeapsa fiindu-i comutată în 25 de ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1964 și a lucrat ca cercetător la Institutul de istorie N. Iorga al Academiei Române. Se stinge din viață în 1976, la București. (www.iiccmer.ro) Photo credit: Școala Aurel Decei.

Interviu realizat în anii '70 de Ioan Ion Diaconu. Arhiva personală.

De ce se trag clopotele la Biserica Colțea din București, de fiecare dată în ziua de 21 decembrie, la ora 18:00?

În urmă cu mai bine de 7 ani, în 15 septembrie 2014, Mihail Ianaș a trimis o scrisoare către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, în care prezenta un moment important desfășurat în 21 decembrie 1989 (tragerea clopotelor Bisericii Colțea) și solicita ca, în semn de respect față de cei care și-au jertfit viața pentru libertate și democrație în timpul dictaturii comuniste, în 21 decembrie să se țină un moment de reculegere și să se tragă clopotele Bisericii Colțea.

Vă invităm să ascultați prima parte a unui interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu în data de 20 decembrie 2021 cu domnul Mihail Ianaș, despre momentul din decembrie 1989. 

 

link Revista Memoria - Clopotul Bisericii Colțea și evenimentele din 21 decembrie 1989

https://www.revistamemoria.ro/clopotul-bisericii-coltea-si-evenimentele-din-21-decembrie-1989/?fbclid=IwAR1DKCgwed4WGCPmEzsRo20wmukZcI4zfxagrBPgBfx0uh2ZOVTacpvTNYA