Memoria Pământului Românesc .... continuă.

Romanul grafic istoric, un manual auxiliar

Deși cuvântul „roman” ne duce cu gândul la lucrări ce conțin zeci, sute de pagini, termenul „roman grafic” este aplicat azi, pe scară largă, incluzând lucrări de ficțiune, non-ficțiune și antologizate … în benzi desenate.

 “Adaptarea romanelor istorice sub formă de benzi desenate a devenit în ultimii ani foarte populară pe piața internațională. Prin forța sa narativă și grafică, prin preocuparea sa pentru adevărul istoric, romanul grafic cu subiect istoric se pretează foarte bine unui studiu începând cu clasa a V-a până la liceu și facultate. Permite astfel abordarea noțiunii de ‘memorie’ în toate, sau aproape toate, aspectele sale: defectele și recompozițiile memoriei, amintirile individuale, colective, naționale etc. Noțiunea de memorie este în centrul transmiterii istoriei”, declară Mihai I. Grăjdeanu, autorul de benzi desenate care lansează în aceasta lună primul volum din seria: “Momente din istorie – Istoria comunismului în România. Începuturile” (editura Fundației Culturale “Memoria”), un romane grafic istoric interactiv, gândit pentru orele de istorie din școli, licee și facultăți.

 

interviuri realizate de Mădălina Corina Diaconu.

 

comenzi

https://www.revistamemoria.ro/mihai-i-grajdeanu-momente-din-istorie-istoria-comunismului-in-romania-inceputurile/

ARHIVĂ - Aurel Decei despre regele Decebal.

AUREL DECEI s-a născut la 15 aprilie 1905, Gura Râului, Sibiu și a fost un istoric, orientalist și diplomat român, care a militat împotriva abolirii monarhiei și a instaurării regimului comunist în România. Specializat în istoria Orientului Apropiat, Decei a fost numit în anul 1944 atașat de presă la Ambasada României de la Ankara. Rechemat în țară, el a ales să rămână în Turcia, unde, datorită pregătirii sale excepționale, a fost angajat la Arhivele Naționale ale statului turc. Aurel Decei s-a implicat activ și în activitățile politice și culturale ale exilului românesc, făcând parte dintre membrii de frunte ai Comitetului Național Român în Exil. Era în relații cu mai multe servicii secrete occidentale, iar Securitatea a încercat în zadar să-l ademenească în România. În timpul unei vizite în Germania Occidentală în 1956, savantul a fost răpit de securiști și adus în țară. După ani de interogări, este condamnat, în 1960, la moarte, pedeapsa fiindu-i comutată în 25 de ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1964 și a lucrat ca cercetător la Institutul de istorie N. Iorga al Academiei Române. Se stinge din viață în 1976, la București. (www.iiccmer.ro) Photo credit: Școala Aurel Decei.

Interviu realizat în anii '70 de Ioan Ion Diaconu. Arhiva personală.

De ce se trag clopotele la Biserica Colțea din București, de fiecare dată în ziua de 21 decembrie, la ora 18:00?

În urmă cu mai bine de 7 ani, în 15 septembrie 2014, Mihail Ianaș a trimis o scrisoare către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, în care prezenta un moment important desfășurat în 21 decembrie 1989 (tragerea clopotelor Bisericii Colțea) și solicita ca, în semn de respect față de cei care și-au jertfit viața pentru libertate și democrație în timpul dictaturii comuniste, în 21 decembrie să se țină un moment de reculegere și să se tragă clopotele Bisericii Colțea.

Vă invităm să ascultați prima parte a unui interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu în data de 20 decembrie 2021 cu domnul Mihail Ianaș, despre momentul din decembrie 1989. 

 

link Revista Memoria - Clopotul Bisericii Colțea și evenimentele din 21 decembrie 1989

https://www.revistamemoria.ro/clopotul-bisericii-coltea-si-evenimentele-din-21-decembrie-1989/?fbclid=IwAR1DKCgwed4WGCPmEzsRo20wmukZcI4zfxagrBPgBfx0uh2ZOVTacpvTNYA